Înregistrează-te

Puncte de cotitură sau de cotitură? Priorități bazate pe știință pentru oceanul de care avem nevoie

Pe măsură ce ne apropiem de cea de-a treia Conferință oceanică a Națiunilor Unite (UNOC-3), la începutul lunii iunie, Consiliul Științific Internațional (ISC) și grupul său multidisciplinar de experți în oceane lansează un set de priorități bazate pe știință pentru a informa negocierile și a ghida rezultatele.

Aceste priorități științifice urmăresc să asigure Conferință devine un punct de cotitură pentru sustenabilitatea oceanelor, bazat pe cele mai bune cunoștințe disponibile și angajat în acțiuni colective urgente.

Oceanul suferă schimbări rapide și profunde determinate de impactul combinat al presiunilor multiple, cum ar fi schimbările climatice, poluarea și supraexploatarea. Acești factori de stres slăbesc ecosistemele marine, le perturbă capacitatea de a susține viața și de a regla clima și amenință bunăstarea comunităților din întreaga lume.

UNOC-3 oferă guvernelor, oamenilor de știință și societății civile o oportunitate critică de a promova acțiuni coordonate, bazate pe știință, pentru a preveni alte daune și pentru a sprijini un viitor mai rezistent și mai durabil pentru ocean.

Plasarea oceanului mondial în centrul agendei de dezvoltare durabilă nu va fi doar necesară, ci și cea mai strategică investiție pentru viitorul nostru. ISC este pregătit să lucreze cu guvernele și cu alte părți interesate implicate în UNOC-3 și în îndeplinirea agendei de acțiune a UNOC.

Salvatore Aricò

Salvatore Aricò

CEO

Consiliul Științific Internațional

Salvatore Aricò

Un rezultat cheie al UNOC-3 va fi adoptarea Declarației politice, care își propune să ofere un cadru clar pentru consolidarea eforturilor globale de protejare a sănătății oceanelor. Pentru a asigura că Declarația reflectă cele mai recente cunoștințe științifice, Grupul de experți ISC ocean a identificat priorități bazate pe știință pentru a informa negocierile și pentru a sprijini acțiunile coordonate care abordează amploarea și urgența provocărilor cu care se confruntă oceanul.

Oceanul într-un punct de cotitură: priorități bazate pe știință pentru UNOC-3

Grupul de experți a reunit o gamă diversă de geografii și expertiză, de la știința marine la economia oceanelor, știința climei, planificarea urbană și dezvoltarea durabilă. Ca rezultat al acestei colaborări științifice extinse, ISC lansează acest briefing la nivel înalt privind prioritățile bazate pe știință pentru UNOC-3: Oceanul într-un punct de cotitură: priorități bazate pe știință pentru UNOC-3.



Mesajul oamenilor de știință este tare și clar: oceanul se apropie de mai multe puncte critice, iar rolul științei în conducerea acțiunii oceanului nu a fost niciodată mai critic.

Oamenii de știință au identificat cinci priorități bazate pe știință pentru UNOC-3:

  • Prioritate 1: Oceanul este într-un punct de cotitură. Este supus unor perturbări fără precedent din cauza escaladării schimbărilor climatice, a poluării și a supraexploatării. Acești factori de stres combinați împing ecosistemele marine spre colaps, cu potențiale consecințe ireversibile pentru viața de pe Pământ. Conferința Oceanului ONU din 2025 trebuie să conducă la angajamente colective bazate pe știință, orientate spre acțiune, de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră (GES), de a reduce presiunile locale și de a proteja ecosistemele marine înainte de a ajunge la puncte critice ireversibile. 
  • Prioritate 2: Actuala guvernare fragmentată și ineficientă a oceanelor eșuează atât oamenii, cât și natura. Știința trebuie să informeze o guvernare integrată, bazată pe ecosistem, care sporește rezistența ecosistemelor marine la factorii de stres agravați, inclusiv supraexploatarea, încălzirea oceanelor, acidificarea și poluarea și previne degradarea în continuare a mediului. Conferința ONU Oceanului din 2025 trebuie să își asume angajamentele de a promova o abordare transformatoare și coordonată a guvernării oceanelor, de a consolida cadrele juridice, de a dezvolta și de a aplica politici oceanice bazate pe știință, de a alinia stimulentele economice și de politică pe termen scurt cu obiectivele de conservare a oceanelor pe termen lung și de a consolida protecția marine pentru a preveni pierderile ireversibile și pentru a sprijini adaptarea. 
  • Prioritate 3: Consolidarea științei și monitorizării oceanelor este esențială pentru luarea deciziilor în cunoștință de cauză. O abordare bazată pe știință pentru realizarea sustenabilității oceanelor necesită investiții extinse în sisteme de observare a oceanelor pe termen lung, știință și tehnologie oceanică și partajarea datelor pentru a conduce politici informate și soluții durabile. Conferința Oceanului ONU din 2025 trebuie să pledeze pentru o capacitate globală mai puternică de știință oceanică pentru a înțelege, proteja și reface mai bine oceanul și pentru a sprijini luarea deciziilor bazate pe dovezi. Este esențial pentru evitarea daunelor ireversibile. 
  • Prioritate 4: Comunitățile de coastă, în special în statele insulare mici în curs de dezvoltare (SIDS), se confruntă cu riscuri crescânde din cauza creșterii mării, a evenimentelor meteorologice extreme și a colapsului ecosistemului. Intensificarea dezastrelor legate de ocean duce la creșterea costurilor socioeconomice, expunând vulnerabilitatea sistemelor economice și sociale interconectate și reprezintă o amenințare tot mai mare pentru dezvoltarea durabilă. Conferința Oceanului ONU trebuie să solicite angajamente mai puternice și investiții în reziliența coastelor, sisteme îmbunătățite de avertizare timpurie și finanțare pentru adaptarea la climă, asigurând sprijinul către comunitățile cele mai vulnerabile. 
  • Prioritate 5: Obținerea sănătății și a rezistenței oceanelor pe termen lung necesită creșteri urgente ale angajamentelor financiare și o colaborare internațională îmbunătățită. Fără o finanțare adecvată și susținută, conservarea, adaptarea și gestionarea durabilă a oceanelor – eforturile nu vor atinge amploarea necesară pentru a aborda provocările oceanice tot mai mari, în special în regiunile vulnerabile. Conferința Oceanului ONU din 2025 trebuie să asigure angajamente financiare din sectorul public și privat, să sporească colaborarea internațională și să reducă decalajele financiare, prin mobilizarea de noi surse de investiții. 

Pentru un viitor durabil atât pentru oameni, cât și pentru restul naturii, Oceanul – ca parte esențială a funcționării sistemului Pământului – va trebui să fie recunoscut, apreciat, utilizat și gestionat ținând cont de ecosistemele întregi, în care toate părțile și utilizatorii sunt considerate împreună. Acest lucru va necesita o transformare a modului în care prețuim întreaga viață oceanică și a modului în care interacționăm cu și utilizăm resursele noastre oceanice.

Lynne Shannon

Lynne Shannon

Director adjunct/Cercetator principal

MARIS, Universitatea din Cape Town

Lynne Shannon

UNOC-3: Punctul de cotitură critic pentru sustenabilitatea oceanelor

Consiliul Științific Internațional (ISC) este contribuind activ la cea de-a treia Conferință oceanică a Națiunilor Unite din 2025 (UNOC-3), co-prezidată de Franța și Costa Rica și care va avea loc la Nisa în perioada 9-13 iunie 2025. Prin grupul său de experți în ocean și rețelele științifice extinse, ISC se asigură că soluțiile bazate pe dovezi și perspectivele interdisciplinare modelează rezultatele conferinței.

Apel la acțiune pentru membrii ISC pentru a împărtăși resurse și activități legate de ocean în jurul UNOC-3: Pentru a ajuta la informarea discuțiilor și a evidenția modul în care comunitatea științifică susține sustenabilitatea oceanelor, vă invităm să împărtășiți resurse relevante, trimițându-le prin formularul din partea de jos a această pagină.

Pe măsură ce aflăm mai multe despre Ocean, realizăm nu numai rolul crucial al unui Ocean care funcționează bine în furnizarea de alimente și energie durabile unei populații în creștere, dar descoperim și o variabilitate extraordinară a vieții. Viitorul pe care ni-l dorim cu toții depinde de menținerea unui Ocean sănătos.

Peter Haugan

Peter Haugan

Director de politici

Institutul de Cercetări Marine, Norvegia

Peter Haugan

Aceste priorități bazate pe știință pentru UNOC-3 au informat grupul ISC de experți oceanici contribuții scrise la Proiectul Zero al Declarației Politice. Această analiză urmărește să consolideze Declarația prin încorporarea unor perspective științifice multidisciplinare, îndemnând la o abordare mai integrată, bazată pe dovezi și bazată pe echitate a conservării, utilizării și guvernării durabile a oceanelor.

Eșecul de a acționa acum riscă schimbări ireversibile ale oceanului, punând în pericol sănătatea și viitorul oceanului, precum și viețile marine și umane. Prin integrarea acestor perspective științifice, UNOC-3 poate – și trebuie – să servească drept punct de cotitură, deplasându-ne traiectoria de la degradarea ulterioară a oceanelor către un viitor înrădăcinat în sustenabilitatea oceanelor.


Imagine de sârmă on Freepik.

Vă rugăm să activați JavaScript în browser pentru a completa acest formular.

Fiți la curent cu buletinele noastre informative