INGSA 2024: Consilierii științifici ai lumii uniți

La nivel global, liderii mondiali fac apel la cercetători să ajute la abordarea provocărilor majore ale societății. Între timp, criza informațională face ravagii. Acest lucru necesită noi inițiative și o cooperare internațională consolidată.

În multe privințe, comunitatea globală este provocată de ceea ce pare a fi un paradox. Nu trece o zi fără să avertizeze cetățenii cu privire la amenințarea dezinformarii. Noile tehnologii precum inteligența artificială pot produce cantități mari de imagini și texte false și le pot răspândi pe rețelele sociale extinse. Liderii populiști sunt cunoscuți că denaturează faptele și folosesc jumătate de adevăr pentru a convinge alegătorii, exploatând emoții și identitate. Acest lucru creează confuzie și distrage atenția.

Forumul Economic Mondial a anunțat în raportul său de risc la începutul anului 2024 că dezinformarea constituie „cea mai mare amenințare la adresa democrației de până acum”. Mai ales într-un an cu alegeri majore, cum ar fi alegerile prezidențiale din SUA și alegerile pentru Parlamentul European, există motive de îngrijorare. Presiunea crește pe platformele de social media, unde chatboții, influenții și „experții” alternativi pot induce cu ușurință cetățenii în eroare cu afirmații senzaționale, dar dubioase.

Dar aceasta este doar o parte a poveștii. Studiile arată că cetățenii din întreaga lume cer mai multe informații concrete decât oricând. Acest lucru se reflectă în sondajele în care cetățenii semnalează un interes clar pentru mass-media editorială de înaltă calitate și consiliere științifică în luarea deciziilor politice. Când pandemia de COVID-19 a lovit comunitatea globală, autoritățile medicale și comunitățile de experți au apelat populația pentru consultanță. Nu social media.

O analiză realizată de proiectul „Knowledge & Democracy” în Danemarca a arătat recent că marea majoritate a cetățenilor doresc ca cercetătorii să joace un rol mai activ în dezbaterile publice și să se implice mai activ în societate. Ceea ce pare a fi un paradox la suprafață se dovedește a fi o cauză și un efect natural. Atunci când cetățenii și politicienii sunt provocați de o supraabundență de dezinformare, ei par să solicite sfaturi de calitate superioară, comunicare și dovezi pentru luarea deciziilor.

Vedeți ISC la conferința INGSA

Consiliul Științific Internațional și INGSA

Faceți cunoștință cu delegații ISC, citiți mesajul CEO-ului și familiarizați-vă cu rapoartele și materialele ISC care pot ajuta consilierii științifici la toate nivelurile.

Este dincolo de orice îndoială rezonabilă că politicile bazate pe dovezi și o prezență sporită a consilierilor științifici în procesul decizional public merită investiția. Răspunsul nostru la actuala criză informațională nu ar trebui să fie cenzura sau cererea de „adevăruri publice” autorizate, vehiculate de agenții media de stat autorizați. În schimb, răspunsul la criza globală a informațiilor trebuie să fie îmbunătățirea calității și integrității informațiilor. O modalitate de a realiza acest lucru este oferind cercetătorilor și experților un rol mai proeminent în procesele de luare a deciziilor politice, nu ca factori de decizie, ci ca consilieri.

Acum s-ar putea crede că mecanismele de promovare a abilităților cercetătorilor de a comunica și de a consilia factorii de decizie ar fi o problemă de lux în democrațiile avansate precum Danemarca și Quebec.

Dar acesta este departe de a fi cazul.

Peste tot în lume, inclusiv în America de Sud, Africa, Asia și Orientul Mijlociu, este nevoie de soluții bazate pe dovezi și de cooperare în ceea ce privește consilierea științifică. Acest lucru este valabil mai ales în domenii precum vaccinuri, sănătate, climă, energie, agricultură și alimentație. În aceste domenii, dovezile și cercetarea pot salva vieți și pot asigura un viitor echitabil și durabil. Dacă guvernele lumii ascultă cercetătorii și sunt informate de cunoștințele bazate pe cercetare poate fi factorul determinant crucial atunci când guvernele iau decizii cu privire la acțiunile climatice, protecția mediului, creșterea economică, reglementarea inteligenței artificiale și pregătirea pentru noi epidemii.

Istoria vorbește de la sine. A durat prea mult pentru ca comunitatea globală să mobilizeze cunoștințe și dovezi pentru a combate epidemia HIV în anii 1990. A durat prea mult pentru a crea conștientizarea necesară asupra efectelor negative ale tutunului și alcoolului. Și, deși toată lumea este epuizată să audă despre asta, este nevoie de prea mult timp pentru a implementa măsuri eficiente de politică climatică, chiar dacă consensul științific a fost stabilit de ani de zile.

Ceea ce ne spun aceste exemple este că nu numai că trebuie să producem știință mai multă și mai bună, dar mediile noastre de cercetare trebuie să fie mai bine echipate pentru a consilia politicienii și guvernele lumii. Valoarea cunoștințelor este realizată doar atunci când este tradusă și vehiculată printre cetățeni, întreprinderi, autorități, pacienți și oricine altcineva care ar putea avea nevoie să ia decizii bazate pe cunoștințele cele mai recente și de încredere.

Atunci când politicienii, guvernul și cetățenii au acces la sfaturi bazate pe cercetare, șansa pentru soluții mai eficiente este pur și simplu mai mare. Prin urmare, este important ca cercetătorii să se implice cu politicienii. Dar și că guvernele devin mai bune în a asculta experții independenți și comitetele consultative care pot contribui la creșterea calității procesului decizional.

Ca un catalizator al acestei dezvoltări, în 2014 a fost fondată o asociație internațională pentru practicieni de consiliere științifică, cunoscută sub numele de Rețeaua internațională de consiliere științifică guvernamentală (INGSA). De la înființare, asociația a atras 5000 de membri din 130 de țări, ceea ce o face o organizație științifică cu adevărat internațională. Luna viitoare, asociația o va face convoca pentru aniversarea a 10 ani la Kigali, Rwanda, pentru o conferință care reunește cercetători, experți, lideri guvernamentali, fundații și universități. Scopul conferinței este de a consolida apelul global pentru intervenții bazate pe dovezi și soluții politice.

Mai exact, credem că este nevoie ca liderii mondiali să dezvolte instrumente și mecanisme care să le permită oamenilor de știință să explice, să traducă și să comunice mai bine cunoștințele în beneficiul dezbaterilor politice și democratice în domenii precum clima, biodiversitatea, democrația digitală și resursele. economie.

Acest lucru se aplică peste tot. În Danemarca, avem un nivel înalt de studii superioare, iar serviciul nostru public este bine echipat pentru a utiliza cunoștințele științifice. În Quebec, am făcut un pas mai departe și am instituționalizat sfaturile științifice cu biroul de om de știință șef. Dar chiar dacă aceste structuri sunt importante, ele nu sunt suficiente. Este nevoie de mai multă muncă pentru a aduce cercetarea în contact cu societatea. Este nevoie de o cultură politică și necesită expertiză, precum și lideri care nu se tem să interacționeze cu idei perturbatoare, dar care pot vedea potențialul în utilizarea celei mai bune științe atunci când trebuie luate decizii dificile.

Declinare a responsabilităţii: Informațiile, opiniile și recomandările prezentate în acest articol sunt cele ale contributorilor individuali și nu reflectă neapărat valorile și convingerile Consiliului Internațional de Știință.

Rémi Quirion este profesor și om de știință șef al Québec. El este președintele Rețelei Internaționale de Consiliere Științifică Guvernamentală (INGSA). David Budtz Pedersen este profesor de comunicare științifică la Universitatea Aalborg și membru activ al INGSA.