Ziua Mondială a Apei, sărbătorită anual la 22 martie, sărbătorește apa și face apel la acțiuni pentru a aborda criza globală a apei. Un obiectiv central al zilei este sprijinirea atingerii Obiectivului 6 de dezvoltare durabilă: asigurarea apei și a canalizării pentru toți până în 2030. Acest blog subliniază rolul central al apei ca conector, permițând progresul în cadrul celor trei Convenții de la Rio: schimbările climatice, biodiversitatea și deșertificarea.
Studii recente indică faptul că până în 2025, două treimi din populația lumii s-ar putea confrunta cu condiții de stres hidric[1]. Managementul apei a apărut ca una dintre cele mai critice provocări ale secolului 21, intersectându-se cu schimbările climatice, securitatea alimentară și dezvoltarea durabilă. Complexitatea gestionării apei s-a intensificat odată cu impactul schimbărilor climatice, în cazul în care creșterea temperaturii globale a modificat tiparele precipitațiilor și ciclurile hidrologice[2]. Organizația Meteorologică Mondială (OMM) a subliniat că dezastrele legate de apă au crescut cu 134% din 2000, provocând pierderi economice anuale de peste 200 de miliarde de dolari. Aceste statistici evidențiază nevoia urgentă de strategii eficiente și integrate de management al apei.
Gestionarea resurselor de apă este intrinsec legată de provocări precum schimbările climatice, pierderea biodiversității și deșertificarea. Cu toate acestea, eforturile globale de a aborda aceste probleme rămân fragmentate, realizate prin cadrele separate ale celor trei Convenții de la Rio. Fiecare convenție abordează gestionarea apei din perspective distincte - degradarea terenurilor, rezistența la climă și conservarea biodiversității. Natura interconectată a acestor probleme indică necesitatea critică a unei strategii mai coordonate. Alinierea consolidată a politicilor, finanțarea partajată și cadrele unificate oferă o oportunitate de a armoniza gestionarea apei în cadrul acestor convenții. O astfel de abordare poate îmbunătăți în mod semnificativ securitatea apei, poate atenua riscurile climatice și poate sprijini dezvoltarea durabilă. Integrarea acestor eforturi este esențială pentru abordarea escaladării crizei globale a apei.
Figura de mai jos explică modul în care apa leagă eforturile celor trei Convenții de la Rio. Folosește informațiile experților, analiza politicilor și analiza fluxului de finanțare pentru a arăta această legătură. Această cifră evidențiază modul în care apa joacă un rol cheie în unirea obiectivelor lor. Fie că este vorba despre protejarea ecosistemelor, gestionarea pădurilor sau adaptarea la schimbările climatice, apa este firul care leagă aceste strategii, făcând colaborarea esențială.
Figura: Sinergia dintre Convențiile de la Rio și rolul conexiunilor de apă
De exemplu, Managementul integrat al bazinului hidrografic promovează utilizarea durabilă a apei, păstrând în același timp ecosistemele, reducând riscurile de inundații și abordând degradarea terenurilor. Ecosisteme de carbon albastru, cum ar fi mangrovele și iarba marine, îmbunătățesc calitatea apei, stochează carbon și susțin biodiversitatea. Agricultura inteligentă climatică îmbunătățește eficiența apei, sporind în același timp sănătatea solului și biodiversitatea. În mod similar, măsurile de rezistență la apă în mediile urbane abordează provocările climatice, păstrează resursele și promovează biodiversitatea prin infrastructura verde. Pe scurt, apa conectează eforturile celor trei convenții, asigurând că acțiunile într-un domeniu (de exemplu, biodiversitatea) completează și consolidează rezultatele în altele (de exemplu, adaptarea la climă și restaurarea terenurilor). Acesta subliniază necesitatea unor abordări integrate, intersectoriale, pentru a aborda în mod eficient provocările globale de mediu.
Pentru a face față acestor provocări, este esențial ca guvernele, organizațiile internaționale și sectorul privat să se concentreze pe formarea de parteneriate, pe promovarea politicilor coerente și pe asigurarea finanțării durabile și mixte. Cadrele de guvernanță unificate, tehnologiile inovatoare de management și cooperarea transfrontalieră sunt printre recomandările cheie pentru a conduce schimbarea. Aliniind prioritățile naționale cu strategiile internaționale și investind în proiecte axate pe apă, țările pot aborda în mod colectiv crizele de apă, sprijinind în același timp restaurarea biodiversității, reziliența la climă și utilizarea durabilă a terenurilor.
Inovația și colaborarea intersectorială sunt esențiale pentru succes. Soluțiile inovatoare bazate pe știință, combinate cu cunoștințele locale, susținute de sisteme eficiente de monitorizare și infrastructură rezistentă la climă, pot depăși limitările de date și resurse. Consolidarea parteneriatelor și implementarea unei guvernări echitabile a apei va asigura soluții durabile și pe termen lung pentru generațiile viitoare. Apa, ca un conector vital, trebuie să fie prioritară în strategiile globale pentru a promova pacea, prosperitatea și sustenabilitatea. The Convenția Apei din 2026 prezintă o platformă importantă pentru a promova aceste abordări integrate și pentru a consolida rolul esențial al apei în abordarea provocărilor globale.
Apa joacă un rol unic în conectarea obiectivelor Convențiilor de la Rio. Cu presiunile tot mai mari asupra resurselor de apă din cauza schimbărilor climatice și a activităților umane, nevoia de eforturi coordonate și integrate nu a fost niciodată mai presantă. O abordare unificată, coordonată, care apreciază apa, poate aborda aceste provocări comune, asigurându-se că continuă să sprijine atât oamenii, cât și planeta.
Pentru a realiza acest lucru, țările și organizațiile trebuie să armonizeze politicile, să acorde prioritate investițiilor în infrastructura de apă și să promoveze parteneriate care implică guvernele, sectorul privat și comunitățile locale. Combinarea finanțării inovatoare și a tehnologiilor avansate cu cunoștințele locale poate deschide calea pentru soluții inovatoare și eficiente. Platforme precum Ziua Mondială a Apei oferă un moment oportun pentru a reimagina gestionarea globală a apei, pentru a reduce deficitele de finanțare cu abordări durabile și schimbări de paradigmă, pentru a spori cooperarea transfrontalieră și pentru a asigura un viitor rezistent în care apa rămâne un pilon al dezvoltării durabile și al prosperității partajate.
Autorul dorește să mulțumească William Walllock, Inițiativa privind politica climatică, Anjali Lohani, Valentin Aich și Colin Herron din Parteneriatul global pentru apă, Inga Jacobs-Mata din Institutul Internațional de Gospodărire a Apelor, Jinjoo Kim din World Vision și Léa Nacache si Carmen Kent din ESTE C pentru revizuirea și comentariile lor asupra principalelor documente aflate în curs de pregătire.
În prezent, funcționând ca lider al sectorului de apă la Fondul verde pentru climă, dr. Fakhruddin conduce investițiile climatice pentru securitatea apei și sistemele de avertizare timpurie la nivel global.
[1] World Resources Institute [WRI], 2023
[2] Panelul Interguvernamental pentru Schimbări Climatice [IPCC], 2024). OMM (2021)
Fotografie de David Becker on Unsplash
Declinare a responsabilităţii
Informațiile, opiniile și recomandările prezentate în blogurile noastre de invitați sunt cele ale colaboratorilor individuali și nu reflectă neapărat valorile și convingerile Consiliului Internațional de Știință
Citiți mai multe despre Puncte de cotitură sau punct de cotitură? Priorități bazate pe știință pentru oceanul de care avem nevoie 
Citiți mai multe despre Apel pentru studii de caz ale științei în acțiune pentru dezvoltare durabilă | termen limită: 20 aprilie 
Citiți mai multe despre Experții apelează la ancorarea eforturilor de sustenabilitate a oceanelor în știință, înaintea UNOC-3 