Înregistrează-te

Contextul global contemporan pentru știință: Cum știința poate fi o putere transformatoare pentru pace și dezvoltare în perioadele de complexitate și schimbare rapidă

Pentru a marca Ziua Mondială a Științei pentru Pace și Dezvoltare duminică 10 noiembrie 2019 și tema sa de Știință Deschisă, Consiliul Internațional pentru Știință își explorează viziunea asupra științei ca un bun public global - o viziune care este de o importanță vitală într-o lume cu complexitate globală și presantă provocări globale. În acest eseu, ne întrebăm care sunt oportunitățile și provocările majore cu care se confruntă societatea globală și care sunt domeniile emergente ale științei care pot beneficia de cooperarea internațională?

Astăzi, mai mulți oameni sunt implicați în cercetarea științifică și în aplicarea ei decât oricând și depindem din ce în ce mai mult de cunoștințele științifice pentru a înțelege un spectru larg de afaceri contemporane. La scară planetară, aceasta înseamnă a înțelege modul în care umanitatea a devenit o forță geologică definitorie, modelând multe dintre procesele naturale care au creat și susținut biosfera Pământului, atmosfera și hidrosfera și care formează roca de bază a economiei umane și a sistemului de susținere a vieții. La nivelul indivizilor și al societăților, avem nevoie urgentă de cercetări științifice cu privire la modul de a ne schimba stilurile de viață nesustenabile, modelele de consum și producție pe o cale mai durabilă. Aceste provocări se reflectă cel mai bine în Agenda 2030 a ONU și setul său de 17 obiective de dezvoltare durabilă. Atingerea obiectivelor va necesita mult mai multă cooperare globală și schimbări sociale profunde. Astfel de imperative pentru societatea globală cer oamenilor de știință să asiste la dezvoltarea și promovarea politicilor și a acțiunii publice care pot crea transformări.

Aceste probleme apar într-un cadru geopolitic în schimbare, în care sistemul internațional bazat pe reguli dezvoltat în ultimii 70 de ani este sub presiune, iar configurațiile internaționale de putere și influență se schimbă. Câteva decenii de globalizare au integrat economiile naționale pe o piață globală și au sporit mobilitatea capitalului și a forței de muncă, un proces care pare să se fi blocat într-un cadru de naționalism reapărut. A existat o schimbare globală a resurselor și a influenței din sectorul public în sectorul privat, cu o pierdere aferentă a capacității publice de a implementa schimbări majore de politici atât pe arena națională, cât și pe cea internațională. Acest lucru se reflectă în proporția tot mai mare de cercetare și dezvoltare care are loc acum în sectorul privat, ridicând problema dacă oamenii de știință din sectorul privat ar trebui să fie supuși acelorași norme de deschidere, control și responsabilitate ca și cei din sectorul public.

In acelasi timp, o revoluție tehnologică de proporții istorice perturbă tiparele existente de comportament, organizare și producție, cu profunde implicații economice și sociale. Fluxurile noi de date create de revoluția digitală au oferit noi resurse pentru descoperire și au adus abordările inteligenței artificiale în propriile lor. Dispozitivele digitale moderne au o capacitate fără precedent de a caracteriza complexitatea și de a găsi soluții optime pentru probleme complexe relevante pentru toate științele și pentru toate sistemele științifice naționale. Cu toate acestea, trebuie să evităm astfel de progrese care să creeze o divizare digitală, asigurându-ne că toate țările și sistemele științifice sunt capabile să participe la beneficiile transformării digitale.

Într-o lume complexă, metodele științei s-au dovedit a fi cele mai eficiente mijloace de a crea cunoștințe de încredere. Știința are puterea de a transforma înțelegerea. Și știința însăși trece printr-o transformare.

Modificări profunde ale capacității și potențialului sunt generate în științele vieții și biomedicale, unde descoperirile genomicii secolului XX au creat bazele unei fuziuni teoretice a biologiei moleculare și a evoluției. Împreună cu noi instrumente experimentale, resurse de date bogate și AI, au creat o nouă înțelegere a sistemelor genetice și neuronale care oferă căi de soluții la problemele și aplicațiile de bază la fiecare nivel al organizației, de la molecula la populații întregi. Beneficiile potențiale ale acestor tehnologii sunt profunde și includ editarea genelor pentru tratamentul bolilor genetice sau pentru susținerea securității alimentare. În același timp, ridică întrebări etice, filozofice, societale, juridice și chiar existențiale care necesită răspunsuri integrate din toate disciplinele științei.

Numeroasele schimbări din mediul în care lucrează oamenii de știință pun inevitabil întrebări cu privire la amploarea responsabilităților și normelor de comportament, indiferent dacă lucrează în organizații finanțate public sau privat. Există presiuni pentru o mobilizare mai eficientă a finanțării internaționale pentru a aborda provocările globale urgente; pentru consolidarea colaborării interdisciplinare; pentru promovarea și recunoașterea grupurilor subreprezentate; pentru stimulente care sunt mai bine adaptate la prioritățile actuale; și pentru adaptarea la oportunitățile și provocările noilor evoluții în știință. O prioritate deosebită este ca datele deschise și accesul deschis la rezultatele științifice să păstreze deschiderea către examinare pe care o solicită rigoarea științifică, ca parte a paradigmei în curs de dezvoltare a unei științe mai deschise și mai implicate și în adaptarea sistemelor de stimulare astfel încât să încurajeze aceste noi moduri. de lucru.

Un sentiment de responsabilitate internațională în fața provocărilor cu adevărat globale a dus la multe exemple de cooperare științifică internațională care transcend diferențele politice și conflictele societale. Ca „voce globală pentru știință”, ISC trebuie să răspundă priorităților și preocupărilor publice. Trebuie să promoveze și să aplice modalități de lucru care să maximizeze rolul înțelegerii științifice în politici și în discursul public. Și trebuie să funcționeze pentru asigurați-vă că sistemul științific în sine este eficient și creativ în aceste scopuri.


Această piesă este inspirată de The Contemporary Global Context, o piesă de gândire scrisă de Geoffrey Boulton pentru publicarea noastră recentă Plan de acțiune pentru 2019 - 2021: Promovarea științei ca bun public global. Sunteți liber să reeditați pe site-ul dvs., buletine informative și în formă tipărită, cu referire la Geoffrey Boulton și ISC.

Dacă împărtășiți viziunea noastră pentru știința care se transformă, împărtășiți această piesă și aflați mai multe despre cum puteți lucra cu noi pentru a avansa știința ca un bun public global în Planul de acțiune .

Fotografie de Alina Grubnyak pe Unsplash.