Universitatea din Bergen, Asociația Internațională de Psihologie Aplicată (HPAI), Academia de Științe din Caraibe și Uniunea Internațională pentru Științe Fizice și Inginerie în Medicină (IUPESM) au demonstrat modul în care cercetările și inițiativele lor inovatoare contribuie la promovarea implementării Obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD) în diferite contexte.
Bazându-se pe un prim succes ediție inaugurală în 2023, al doilea Ziua Științei a prezentat discuții despre strategiile și sinergiile necesare pentru a impulsiona accelerarea ODD-urilor către 2030. Evenimentul a inclus studii de caz reale care prezintă exemple concrete de implementare a ODD-urilor bazate pe știință, care vizează mai multe obiective și care implică o gamă largă de părți interesate, de la factorii de decizie și sectorul privat până la local. comunitățile.
De la știință la acțiune: valorificarea cunoștințelor și soluțiilor științifice pentru promovarea dezvoltării durabile și rezistente
Document de poziție a grupului major al comunității științifice și tehnologice pentru Forumul politic la nivel înalt din 2024
Lori Foster, președintele Asociația Internațională de Psihologie Aplicată, și-a împărtășit opiniile și experiența cu privire la rolul științei comportamentale la ONU, oferind perspective unice care pot amplifica impactul diferitelor discipline științifice.
„Dacă vom face progrese în ceea ce privește dezvoltarea durabilă, trebuie să înțelegem cum gândesc oamenii despre influență și se relaționează cu ei înșiși, cu mediul și unii cu alții.”
Lori Foster, președinte, Asociația Internațională de Psihologie Aplicată
Un concept cheie este dovada sociala — tendința noastră de a urmări acțiunile altora. Prin valorificarea dovezilor sociale, oamenii de știință pot încuraja angajamentul public mai larg și sprijinul pentru inițiative științifice.
Un alt element crucial este colaborare interdisciplinară, în special știința încrederii și a muncii în echipă. Construirea unor colaborări puternice, bazate pe încredere, în diferite domenii științifice, poate duce la soluții mai eficiente și mai inovatoare.
Lori și-a împărtășit experiențele și observațiile, menționând că știința comportamentală a câștigat o vizibilitate sporită în cadrul ONU și nu numai. În 2021, Secretarul General a produs a notă de orientare subliniind importanța științei comportamentului în realizarea dezvoltării durabile. De atunci, multe agenții ONU au început să încorporeze știința comportamentală în operațiunile lor.
Un exemplu în acest sens este BIRD Lab (Cercetare și proiectare privind perspective comportamentale), care se concentrează pe aplicarea principiilor științei comportamentale pentru a spori eficacitatea inițiativelor ONU.
Pe măsură ce știința comportamentală continuă să se integreze în eforturile globale, potențialul său de a conduce dezvoltarea durabilă și de a crește influența tuturor științelor devine din ce în ce mai evident.
Mark Wuddivira, decan al Facultății de Alimentație și Agricultură din cadrul Universității Indiilor de Vest, St. Augustine (UWI), și Președinte al Academia de Științe din Caraibe, a explicat modul în care ambele organizații sunt în fruntea inițiativelor de a consolida securitatea alimentară în statele mici insulare în curs de dezvoltare (SIDS).
Ca răspuns la dezvăluirea dură de către pandemie a vulnerabilităților care decurg din dependența puternică a SIDS de importurile de alimente, Wuddivira a subliniat impactul sever asupra gospodăriilor, dintre care multe se confruntă cu penurie de alimente. Această criză a subliniat nevoia urgentă de soluții durabile pentru a spori autosuficiența și securitatea alimentară.
Într-o mișcare îndrăzneață și strategică, guvernul CARICOM și-a stabilit un obiectiv ambițios de a-și reduce facturile la importul de alimente cu 25% până în 2025. Pentru a sprijini această inițiativă, a fost format un consorțiu de colaborare, cunoscut sub numele de Consorțiul Universităților din CARICOM implicat în Învățământ și Cercetare Agricolă. Acest consorțiu reunește expertiza și resursele mai multor instituții academice pentru a aborda provocările de securitate alimentară ale insulei.
Formarea Consorțiului a fost prezentată grupului de lucru ministerial și factorilor de decizie politică, obținând susținerea și sprijinul acestora. Consorțiul colaborează acum activ cu factorii de decizie și a obținut un memorandum de acord cu sectorul privat pentru a-și atinge obiectivul de reducere a importurilor de alimente.
Acest efort concertat exemplifică puterea colaborării dintre mediul academic, guvern și sectorul privat în abordarea problemelor critice precum securitatea alimentară. Munca consorțiului deschide calea pentru sisteme alimentare mai rezistente și mai autosuficiente în SIDS, stabilind un model pe care să-l urmeze alte regiuni.
Magdalena Stoeva, secretar general al Uniunii Internaționale pentru Științe Fizice și Inginerie în Medicină (IUPESM), a vorbit despre progresele notabile făcute de IUPESM în îmbunătățirea durabilității asistenței medicale globale.
Înainte de pandemia de COVID-19, IUPESM s-a concentrat pe activități educaționale și de formare. Pandemia a mutat acest accent pe webinarii online, permițând profesioniștilor medicali din întreaga lume să obțină certificare în sustenabilitatea medicală.
O inițiativă cheie a IUPESM este Colegiul de Fizică Medicală, care antrenează periodic oameni de știință din Sudul Global, care apoi se întorc în comunitățile lor pentru a disemina cunoștințele și a promova practici medicale durabile.
În plus, IUPESM a contribuit la „Deblocarea Științei” serial realizat de ISC și BBC, subliniind importanța tot mai mare a fizicienilor medicali și a inginerilor biomedicali pe măsură ce asistența medicală devine mai dependentă din punct de vedere tehnologic. Aceste eforturi exemplifică angajamentul IUPESM de a promova știința medicală și de a asigura sustenabilitatea în asistența medicală.
Kerry Ryan Chance, profesor asociat de antropologie socială la Universitatea din Bergen și afiliat la Programul global de cercetare privind inegalitatea (GRIP), a discutat despre perspective care decurg din Proiect Habitable Air, un proiect de cercetare care analizează impactul poluanților atmosferici asupra comunităților vulnerabile și asupra mediului.
Cele mai severe efecte ale poluanților atmosferici sunt concentrate în regiunile cu venituri mici, agravând crizele de sănătate publică și accelerând încălzirea globală. Poluarea aerului crește riscurile de cancer și astm în rândul populațiilor vulnerabile, amplificând disparitățile de sănătate existente.
Studiul recent a examinat comunitățile din hub-uri de energie interconectate din întreaga lume, utilizând trei tipuri de monitoare - de interior, exterior și mobile - pentru a urmări opt poluanți diferiți. Descoperirile au relevat o lipsă totală de informații disponibile public despre poluanții atmosferici și au evidențiat faptul că orientările actuale de reglementare nu reușesc să abordeze eficient poluarea aerului foarte localizată sau transfrontalieră. Aceste perspective subliniază urgența abordării ODD 1 (Fără sărăcie) și 13 (Acțiune pentru climă).
Pentru a înțelege mai bine interacțiunea complexă dintre poluarea aerului și schimbările climatice, dovezile științifice ar trebui să fie integrate cu cunoștințele locale și să sprijine dezvoltarea unor instrumente îmbunătățite pentru măsurarea și monitorizarea emisiilor comunitare. Practicile cetățenilor în rețea și interacțiunile pe mai multe scară sunt factori cheie în remodelarea vieții urbane și a politicii.
Distribuțiile inegale ale poluanților atmosferici care pun în pericol viața în mod radical trebuie să fie prioritare în agendele de politică privind schimbările climatice. Cercetarea calitativă și cantitativă intersectorială este esențială pentru atingerea ODD 1 și 13, asigurându-se că eforturile de combatere a poluării aerului și a schimbărilor climatice sunt atât eficiente, cât și echitabile.
Ziua Științei din 2024 a facilitat discuții esențiale privind încorporarea dovezilor științifice în elaborarea politicilor pentru a face progrese în Agenda 2030, evidențiind puterea colaborărilor inter și transdisciplinare pentru abordarea problemelor complexe.
Forumul a prezentat diverse abordări științifice pentru îmbunătățirea durabilității, demonstrând potențialul transformator al științei în abordarea provocărilor globale. Munca lor subliniază importanța investițiilor continue în cercetarea științifică și consolidarea angajamentelor științifice-politici pe măsură ce ne străduim către un viitor durabil.
Citiți mai multe despre Oamenii de știință au revizuit 7,000 de studii despre microplastice. Concluzia lor alarmantă pune umanitatea în atenție
Citiți mai multe despre Frontiers Planet Prize, ediția a treia: Aplicațiile sunt deschise până la 1 noiembrie
Citiți mai multe despre Misiunile științifice ale ISC pentru durabilitate: o foaie de parcurs pentru implementarea Pactului ONU pentru viitor
