Când oamenii de știință fac descoperiri importante, atât mari, cât și mici, de obicei își publică descoperirile în reviste științifice pentru ca alții să le citească. Această împărtășire a cunoștințelor ajută la progresul științei: poate, la rândul său, să conducă la descoperiri mai importante.
Dar lucrările de cercetare publicate pot fi retrase dacă există o problemă cu acuratețea sau integritatea lor. Și în ultimii ani, numărul retractărilor a crescut brusc. De exemplu, în 2023 peste 10,000 de lucrări de cercetare au fost retrase la nivel global. Aceasta a marcat un nou record.
Numărul mare de retractări indică o mulțime de finanțare guvernamentală pentru cercetare este irosită. Mai important, publicarea atât de multe cercetări greșite induce în eroare și alți cercetători și subminează integritatea științifică.
Alimentarea acestei tendințe tulburătoare este o mentalitate cunoscută în mediul academic ca „publicați sau pieri”, care există de zeci de ani. Publicarea lucrărilor de cercetare generează clasamentele universitare și progresul în carieră, totuși presiunea necruțătoare de a publica a contribuit la creșterea numărului de date frauduloase. Dacă nu se schimbă acest lucru, întregul peisaj al cercetării se poate schimba către un standard mai puțin riguros, împiedicând progresul vital în domenii precum medicina, tehnologia și știința climei.
Universitățile și institutele de cercetare folosesc în mod obișnuit rata publicațiilor ca un indicator cheie al productivității și reputației cercetării.
Times Higher Education Index, care clasifică aceste instituții, atribuie 60% din scorul său pentru cercetare, iar publicațiile sunt fundamentale pentru acest scor.
În plus, publicațiile sunt strâns legate de avansarea în carieră individuală. Ele influențează deciziile privind mandatul, promovările și asigurarea finanțării.
Acești factori creează un mediu „publicați sau pieri”, un termen inventat pentru prima dată în 1942 de către sociologul Logan Wilson.
Dovezile recente indică presiunea constantă de a genera date și de a publica lucrări poate afecta calitatea cercetării și alimentează retractările lucrărilor de cercetare.
Retractare ceas este una dintre cele mai mari baze de date pentru monitorizarea retractărilor științifice. Lansat în 2010, dezvăluie o tendință de creștere a numărului de publicații retractate.
Diagrama: Sursa conversației: Retractare ceasObțineți dateleEmbed Descărcați imagineaCreat cu învelitoare de date
În ultimul deceniu, au existat peste 39,000 de retractări, iar numărul anual de retractări crește cu aproximativ 23% în fiecare an.
Aproape jumătate din retractări s-au datorat unor probleme legate de autenticitatea datelor. De exemplu, în august Biroul Statelor Unite pentru Integritate în Cercetare a găsit că Richard Eckert, un biochimist senior la Universitatea din Maryland, Baltimore, a falsificat datele în 13 lucrări publicate. Patru dintre aceste documente au fost corectate, unul a fost retras, iar restul încă așteaptă acțiune.
Plagiatul a fost al doilea cel mai frecvent motiv pentru care lucrările de cercetare au fost retractate, reprezentând 16% dintre retractări.
Evaluarea reciprocă falsă a fost un alt motiv pentru care lucrările de cercetare au fost retrase.
În mod obișnuit, atunci când o publicație este trimisă unui jurnal, aceasta este supusă evaluării de către experți din același domeniu. Acești experți oferă feedback pentru a îmbunătăți calitatea muncii.
Cu toate acestea, utilizarea evaluatorilor colegiali falși a crescut de zece ori în ultimul deceniu. A existat, de asemenea, o creștere de opt ori a publicațiilor legate de așa-numitele „fabrici de hârtie”, care sunt întreprinderi care furnizează hârtii false contra cost.
În 2022, până la 2% dintre toate publicațiile erau de la fabricile de hârtie.
Greșelile reale în procesul științific au reprezentat doar aproximativ 6% din toate retractările din ultimul deceniu.
Un motiv pentru creșterea retragerilor din ultimul deceniu poate fi faptul că suntem din ce în ce mai buni în găsirea și detectarea datelor suspecte.
Publicarea digitală a făcut mai ușor să detecteze potențialele fabricații și mai mulți oameni de știință iau o poziție curajoasă împotriva acestor practici dubioase. Fără îndoială, numărul actual de retractări este o subestimare a unui bazin mult mai mare.
Dar intensificarea culturii „publicați sau pieri” în cadrul universităților joacă, de asemenea, un rol major.
Aproape întreg personalul academic trebuie să îndeplinească cote specifice de publicare pentru evaluările de performanță, în timp ce instituțiile însele folosesc rezultatele publicațiilor pentru a-și spori clasamentul. Numărul mare de publicații și citări sporesc poziția unei universități în clasamentele globale, atrăgând mai mulți studenți și generând venituri din predare.
Sistemul de recompense predominant în mediul academic dă prioritate adesea cantității de publicare în detrimentul calității. Atunci când promovările, finanțarea și recunoașterea sunt legate de numărul de lucrări publicate, oamenii de știință se pot simți presați să taie colțuri, să grăbească experimente sau chiar să fabrice date pentru a îndeplini aceste valori.
Inițiative precum cea Declarația de la San Francisco privind evaluarea cercetării fac presiuni pentru schimbare. Această inițiativă pledează pentru evaluarea cercetării pe baza calității și a impactului societal, mai degrabă decât a unor valori bazate pe jurnal, cum ar fi factorii de impact sau numărul de citări.
O schimbare a politicilor revistelor pentru a acorda prioritate partajării tuturor datelor experimentale ar spori integritatea științifică. Ar asigura că cercetătorii ar putea replica experimentele pentru a verifica rezultatele altora.
Academicienii se confruntă cu o presiune din ce în ce mai mare de a publica articole de jurnal pentru a-și avansa cariera. Protasov AN/Shutterstock
De asemenea, universitățile, instituțiile de cercetare și agențiile de finanțare trebuie să își îmbunătățească diligența necesară și să-i tragă la răspundere pe cei responsabili pentru abateri.
Incluzând o întrebare simplă, cum ar fi: „Ați avut sau ați fost vreodată implicat într-o lucrare retrasă?” privind cererile de granturi sau promovările academice ar îmbunătăți integritatea cercetării prin descurajarea comportamentului neetic. Răspunsurile necinstite ar putea fi detectate cu ușurință, datorită disponibilității instrumentelor și bazelor de date online, cum ar fi Retraction Watch.
În ultimii 20 de ani, cercetarea științifică ne-a îmbunătățit semnificativ calitatea vieții. Oamenii de știință de carieră trebuie să își asume responsabilitatea de a se asigura că cercetătorii susțin valorile adevărului și integrității care sunt fundamentale pentru profesia noastră. Protejarea integrității muncii noastre este în primul rând pentru misiunea noastră și trebuie să rămânem vigilenți în protejarea acestor principii.
Autor
Nham Tran Profesor asociat și membru MTP Connect REDI Industry, Universitatea de Tehnologie din Sydney.
Acest articol este republicat de la Conversaţie. Citiți articolul original.
Principii cheie pentru publicarea științifică
Aceste principii au fost dezvoltate de membrii Consiliului Internațional de Știință ca parte a proiectului Future of Publishing al Consiliului și sunt o piesă însoțitoare a lucrării „The Case for Reform of Scientific Publishing”.
Cazul pentru reforma editurii științifice
Acest document de discuție în timp util stabilește prioritățile pentru reforma în publicarea științifică propusă de Consiliul Științific Internațional.
Viitorul publicării științifice proiect
Publicarea accesibilă a rezultatelor, datelor și ideilor care decurg din cercetare este o parte fundamentală a modului în care funcționează știința, a modului în care avansează și a modului în care dovezile științifice sunt utilizate în diferite contexte, de la îngrijirea sănătății la răspunsul la dezastre și la educație. Viitorul publicării științifice contează pentru toată lumea.
Declinare a responsabilităţii
Informațiile, opiniile și recomandările prezentate în blogurile noastre de invitați sunt cele ale colaboratorilor individuali și nu reflectă neapărat valorile și convingerile Consiliului Internațional de Știință