Pe măsură ce lumea se confruntă cu escaladarea crizei poluării cu plastic, națiunile se confruntă cu provocări globale comune. Negocierile în curs pentru un tratat obligatoriu din punct de vedere juridic reprezintă o oportunitate istorică de a aborda această provocare și de a trece către cadre globale, standardizate, pentru urmărirea poluării cu plastic. Monitorizarea este esențială pentru gestionarea bazată pe știință a poluării cu plastic, servind drept coloană vertebrală pentru evaluarea progresului și responsabilizarea părților. Sistemele solide, bazate pe știință, pentru monitorizare și raportare vor fi vitale pentru a se asigura că măsurile luate ca parte a implementării instrumentului pentru materiale plastice atenuează criza poluării cu plastic.
Acest blog urmărește să exploreze elementele esențiale ale unui cadru de monitorizare, lacunele care trebuie abordate și modul în care eforturile tratatelor se pot alinia cu obiectivele mai largi de sustenabilitate pentru a conduce acțiuni eficiente împotriva poluării cu plastic.
Poluarea cu plastic este omniprezentă, afectând nu doar oceanele, ci și pământul, aerul și ecosistemele. Abordarea acestei probleme necesită date privind fiecare etapă a ciclului de viață al plasticului - producție, utilizare, eliminare, gestionarea deșeurilor și scurgerile de mediu - pentru a asigura eforturi coordonate și eficiente de atenuare.
Evaluarea eficacității măsurilor tratatelor necesită monitorizarea progresului în implementare, în special în ceea ce privește impactul asupra mediului și asupra sănătății umane și durabilitatea economică. Monitorizarea trebuie să acopere angajamentele și acțiunile țării, evaluând eficiența metodelor și a rezultatelor. O abordare transparentă, „de jos în sus”, care combină raportarea națională cu sistemele globale de monitorizare a mediului este esențială. Comunitatea științifică poate juca un rol crucial în menținerea obiectivității și credibilității în eforturile de monitorizare.
Principala provocare constă în identificarea care sunt elementele cheie pentru o abordare coordonată a monitorizării. Urmărirea fluxurilor de plastic implică examinarea mișcării în întreaga economie – de la producție, utilizare la comerț și gestionarea deșeurilor – și evaluarea destinelor, comportamentului și impactului acestora asupra mediului și asupra sănătății umane și a ecosistemului. Colectarea cuprinzătoare a datelor este esențială pentru identificarea tendințelor privind utilizarea specifică a plasticului și generarea de deșeuri, permițând progrese în reducerea scurgerilor, a poluării și a impactului asociat. Pentru a asigura eficacitatea tratatului, este esențial să se definească modul în care este generată poluarea cu plastic, să se stabilească indicatori pentru măsurarea surselor de scurgere și să se stabilească linii de bază pentru prezența acesteia în mediu și organisme.
Monitorizarea trebuie să se concentreze pe două domenii cheie:
Urmărirea modului în care materialele plastice intră în economie este crucială pentru înțelegerea fluxului lor în întreaga economie, inclusiv tipurile de producție, volumele de flux, modelele de consum, ratele de reciclare și comerțul cu deșeuri de plastic. Astfel de date pot oferi o bază de referință pentru a evalua tendințele în utilizarea plasticului și generarea de deșeuri, pentru a măsura reducerile producției primare de plastic și pentru a evalua tranziția către o economie circulară sigură, netoxică. Realizarea acestui lucru necesită raportare publică și transparență din partea producătorilor și a altor persoane din lanțul de aprovizionare, deoarece urmărirea eficientă depinde de date accesibile și fiabile.
Etapele cheie pentru evaluarea impactului măsurilor asupra economiei includ:
Impactul poluării cu plastic se extinde cu mult dincolo de gunoiul vizibil. Microplasticele se infiltrează în sol, în corpurile de apă și chiar în atmosfera, în timp ce substanțele chimice toxice se scurg în ecosisteme, amenințând mediul și sănătatea umană. Monitorizarea acestor impacturi este esențială pentru a evalua eficacitatea strategiilor de atenuare. Evaluarea bioacumulării de substanțe toxice și impactul plasticului asupra ecosistemelor este vitală, în special în ceea ce privește bacteriile și ciupercile din sol, care afectează productivitatea agricolă și securitatea alimentară.
Următorii indicatori, printre alții, pot ajuta la evaluarea riscurilor și pot ghida eforturile de atenuare:
În plus, identificarea și abordarea surselor cheie de poluare cu plastic este esențială pentru intervențiile direcționate. Indicatorii relevanți includ:
Cadrul de monitorizare al tratatului ar trebui să se alinieze îndeaproape cu angajamentele internaționale existente pentru a asigura coerența cu obiectivele globale de sustenabilitate și pentru a spori impactul general al acestuia.
Încorporarea unor metrici ale Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă (ODD), cum ar fi ODD 12.5, care se concentrează pe reducerea deșeurilor prin reciclare și reutilizare, și SDG 14.1, care se concentrează pe reducerea poluării marine din activitățile terestre, reduceri ale poluării marine, poate sprijini urmărirea progresului, sprijinind în același timp realizarea unui nivel global mai larg. obiective pentru dezvoltare durabilă.
Tratatul poate aborda, de asemenea, obiectivele Cadrului Global pentru Biodiversitate (GBF), în special Ținta 7, care abordează nevoia de a reduce riscurile de poluare, inclusiv cele prezentate de materialele plastice. Monitorizarea densității deșeurilor marine și a microplasticelor din coloanele de apă va oferi date esențiale pentru a evalua și a atenua impactul asupra biodiversității și sănătății ecosistemului. În plus, inclusiv emisiile de gaze cu efect de seră legate de plastic poate asigura alinierea la angajamentele internaționale în materie de climă și poate consolida interconexiunea abordării poluării cu plastic și atenuării schimbărilor climatice. Promovarea colaborării cu OMS, FAO și alte organisme ONU este esențială pentru a urmări impactul asupra sănătății și asupra ecosistemului.
În ciuda inițiativelor regionale și naționale valoroase, rămân lacune semnificative în monitorizarea poluării cu plastic. Fragmentarea este o problemă majoră, sistemele funcționând independent și lipsind metodologii standardizate, ceea ce împiedică comparabilitatea datelor între regiuni și intervale de timp și evaluările globale. În plus, monitorizarea are loc adesea în zone limitate sau momente specifice, lăsând lacune în înțelegerea modului în care poluarea cu plastic variază la nivel global și sezonier.
Eforturile de monitorizare se concentrează, de asemenea, în mod disproporționat pe mediile marine, lăsând ecosistemele terestre și atmosferice subexplorate. În plus, multe studii și sisteme de monitorizare se concentrează pe resturi mai mari, neglijând microplasticele și nanoplasticele, care au impact generalizat asupra ecosistemelor și lanțurilor trofice. Acest dezechilibru creează puncte oarbe în înțelegerea întregii dimensiuni și a impactului poluării cu plastic.
O provocare cheie în monitorizarea microplasticelor și nanoplasticelor este dificultatea și costul ridicat de extracție a particulelor mici, de exemplu din bioindicatori și cateterizarea polimerilor acestora. În plus, tehnologiile actuale nu au adesea sensibilitatea și precizia de a măsura aceste particule cu precizie, lăsând lacune critice în evaluarea prevalenței și impactului lor.
La pentru a depăși aceste provocări și a stabili un cadru robust de monitorizare, tratatul ar trebui să includă mai multe măsuri cheie.
În primul rând, protocoale standardizate sunt necesare pentru a urmări în mod constant poluarea cu plastic în toate compartimentele de mediu, asigurându-se că datele colectate la nivel global sunt comparabile și fiabile.
În al doilea rând, sisteme de date transparente, cu acces deschis utilizarea tablourilor de bord și a bazelor de date publice poate pune datele de monitorizare la dispoziția tuturor părților interesate, permițând eforturi de colaborare pentru combaterea poluării cu plastic și dând putere atât factorilor de decizie, cât și publicului să conducă schimbarea.
În al treilea rând, a hub digital global ar trebui înființat în cadrul unui organism internațional pentru a integra și analiza datele de-a lungul ciclului de viață al plasticului, colectate de la diferite niveluri și părți interesate. Acest hub ar trebui valorifică cadrele existente, cum ar fi Sistemul integrat de observare a resturilor marine (IMDOS) pentru a se asigura că eforturile tratatelor se aliniază și se bazează pe cadrele existente, sporind eficiența și evitând dublarea.
În al patrulea rând, comunități locale, în special în zonele îndepărtate, poate contribui cu date valoroase de la bază pentru a completa eforturile științifice. Deși sunt provocatoare, formarea și standardizarea eficientă pot ajuta la încorporarea științei cetățenești în sistemele formale de monitorizare, îmbunătățind calitatea și acoperirea monitorizării.
În cele din urmă, finanţare durabilă este esențială pentru consolidarea sistemelor de monitorizare pe termen lung și a colectării datelor. Investițiile în tehnologii avansate, cum ar fi cartografierea pe bază de radar a resturilor de plastic sau tehnologiile senzorilor pentru detectarea microplasticului pot îmbunătăți monitorizarea. Mecanismul de cooperare financiară și tehnică din cadrul tratatului ar trebui să sprijine eforturile de îmbunătățire a monitorizării poluării cu plastic.
ISC se angajează să promoveze un instrument solid obligatoriu din punct de vedere juridic pentru a pune capăt poluării cu plastic, bazat pe cele mai recente dovezi științifice. Prin colaborarea activă cu statele membre, ISC lucrează pentru a asigura accesul la perspective științifice cuprinzătoare care acoperă științele naturale și sociale.
Grupul de experți ISC privind poluarea cu plastic a coordonat activ contribuțiile relevante pentru politică, furnizând declarații și contribuții scrise, a organizat evenimente paralele și mese rotunde, a participat la ateliere regionale și a lucrat îndeaproape cu delegațiile naționale în perioada intersesiune care a precedat INC-5.
Imagini de Antoine GIRET on Unsplash
Declinare a responsabilităţii
Informațiile, opiniile și recomandările prezentate în blogurile noastre de invitați sunt cele ale colaboratorilor individuali și nu reflectă neapărat valorile și convingerile Consiliului Internațional de Știință