Instituțiile științifice globale au un rol crucial în împingerea lumii să accelereze lucrările privind obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU, spune Irina Bokova, patron ISC și co-președinte al Comisiei globale a Consiliului pentru misiuni științifice pentru durabilitate.
„Agenda de dezvoltare durabilă se află la o răscruce”, spune Bokova. „Există respingere, iar progresul este inegal. Încă funcționează în silozuri. Încă nu luăm direcția de transformare de care avem nevoie, în lumina diferitelor crize din lume”, spune ea, remarcând preocupările secretarului general al ONU, Antonio Gutierrez, că progresul în atingerea obiectivelor stagnează.
„Avem nevoie de cunoștințe acționabile, orientate spre implementarea diferitelor obiective și spre realizarea a ceea ce este în agenda SDG: să nu lăsați pe nimeni în urmă”, spune ea.
Pentru a ajunge acolo va fi nevoie de o abordare transdisciplinară, care îmbină lucrările experților în schimbări climatice, antropologie, sociologie, agricultură și alte domenii, spune Alan Bernstein, membru al Comitetului pentru planificare științifică al ISC și președinte emerit al Institutului Canadian pentru Cercetare Avansată.
Pentru a face acest lucru, Comisia pentru misiuni științifice a ISC propune crearea unei rețele de centre regionale de sustenabilitate, care să coordoneze cercetarea și să pună în legătură factorii de decizie și persoanele afectate de probleme cu oamenii de știință care desfășoară activități relevante.
„Trebuie să începem să lucrăm serios pentru dezvoltarea acestor obiective de dezvoltare durabilă, din cauza costului financiar, uman și planetar al nu face acest lucru. Randamentul investiției, dacă acest tip de model funcționează, ar fi enorm”, spune Bernstein.
ISC a anunțat, de asemenea, lansarea Centrul pentru viitorul științei, un think tank care își propune să ofere consiliere cu privire la știință pentru politici și viitorul ecosistemului științific. „Această inițiativă reflectă angajamentul ISC de a-și optimiza serviciile în beneficiul membrilor săi, nu doar pentru următorii câțiva ani, ci și pentru deceniile care urmează”, spune președintele ISC Peter Gluckman.
Tinerii oameni de știință trebuie să fie nu doar în sală, ci și în roluri de luare a deciziilor, unde pot face sugestii de politici și schimbări de durată, spune Priscilla Kolibea Mante, neurofarmacolog și co-președinte al comitetului executiv al Ghana Young Academy.
„Este nevoie de o schimbare de paradigmă în știința internațională – una care să îmbrățișeze perspectivele și valorile unice ale următoarei generații de oameni de știință”, explică ea. „Trebuie să punem tinerii oameni de știință acolo unde vocile lor fac de fapt diferența.”
Comunicarea reală, bidirecțională între tinerii oameni de știință și instituții, și să văd că feedback-ul influențează acțiuni reale și măsurabile este crucială, spune ea.
„(Tinerii oameni de știință) privesc lucrurile foarte diferit. Sunt foarte obișnuiți cu interconectarea”, spune ea. „Totul este rapid; totul este disponibil și sunt obișnuiți să-și facă vocea auzită. Inclusivitatea este un lucru major pentru tinerii cercetători.”
„Libertatea și responsabilitatea cercetării și încrederea în știință sunt importante în vremuri de criză pentru a susține democrațiile, pentru pace, pentru conciliere”, spune Anne Husebek, vicepreședinte ISC pentru Libertate și Responsabilitate în Știință.
Dar cercetările ISC arată că oamenii de știință – și progresul științific în general – sunt din ce în ce mai amenințați în întreaga lume, spune Vivi Stavrou, secretarul executiv al Comitetului ISC pentru libertate și responsabilitate în știință.
„Trăim într-o eră a policrizelor – crize de diferite tipuri, care au loc simultan, construindu-se una pe cealaltă”, spune Stavrou.
„Sectorul științei este obișnuit să lucreze în crize – dar ceea ce suntem obișnuiți să facem este să studiem crizele. Nu suntem obișnuiți să ne uităm la noi înșine”, spune ea. „Cum reconstruim când universitățile noastre sunt distruse? Cum reacționăm când datele noastre online sunt piratate?”
Comitetul ISC pentru libertate și responsabilitate în știință urmărește în prezent 21 de cazuri de restricții largi asupra activității științifice și alte 10 cazuri în care oamenii de știință sunt amenințați în mod direct.
Cele mai frecvente cazuri sunt amenințările la adresa libertății de exprimare și de mișcare a oamenilor de știință individuali, spune ea – adesea cei a căror activitate este percepută ca o amenințare la adresa intereselor înrădăcinate și, în primul rând, a celor care lucrează la sănătate și schimbările climatice.
„Oamenii de știință sunt supuși hărțuirii legale continue, abuzului toxic prin intermediul rețelelor sociale, amenințați cu violență fizică și închisoare și, în unele cazuri, uciși”, spune ea.
Reuniunea ISC continuă săptămâna aceasta, cu sesiuni viitoare care se concentrează pe creșterea viitoare pentru ISC și afiliații săi și provocările și oportunitățile viitoare pentru comunitatea științifică globală.