Recent, regiunea de nord a Vietnamului a fost devastată de taifunul Yagi, cunoscut local sub numele de taifunul 4.th, una dintre cele mai grave dezastre naturale pe care le-a experimentat zona în ultimii 60 de ani. Taifunul nu numai că a provocat pagube mari infrastructurii, dar și-a adus în mod tragic vieți și a distrus mijloacele de existență a multor comunități locale, în special a celor din zone îndepărtate, muntoase și vulnerabile. Amploarea distrugerii a depășit ceea ce autoritățile locale puteau gestiona, afectând în special grupurile minoritare etnice care se confruntă deja cu resurse și infrastructură limitate. Acest dezastru evidențiază un adevăr dureros, dar esențial: impactul crescând al schimbărilor climatice este incontestabil și nicio țară nu poate aborda consecințele în mod izolat.
Cazul taifunului Yagi este un memento puternic că schimbările climatice sunt o problemă globală. Efectele sale nu respectă granițele și nicio națiune, oricât de dezvoltată, nu poate atenua singură frecvența și intensitatea tot mai mare a dezastrelor legate de climă. Recentul taifun servește ca un avertisment puternic asupra necesității urgente de acțiune colectivă din partea comunității internaționale. Eforturile de ajutor și de asistență în urma taifunului Yagi au fost cruciale, sprijinul internațional, inclusiv din partea unor țări precum Australia, jucând un rol semnificativ în eforturile de redresare.
Cu toate acestea, în timp ce cooperarea globală este esențială, experiența și reflecțiile mele cu privire la acest dezastru au adus o perspectivă crucială: oricât de mult avem nevoie de angajament internațional, trebuie să ne concentrăm și pe împuternicirea comunităților locale pentru a se proteja. Atunci când dezastrele lovesc, comunitățile locale sunt întotdeauna primele răspunsuri, iar capacitatea lor de a acționa rapid și eficient poate însemna diferența dintre viață și moarte.
Consecințele Taifunului Yagi subliniază importanța dezvoltării rezistenței locale. În multe părți ale Vietnamului, în special în comunitățile muntoase și minoritare etnice, capacitatea de a răspunde la dezastrele naturale este limitată. Aceste comunități sunt adesea izolate atât geografic, cât și social, ceea ce face dificilă ajungerea rapidă a ajutorului extern la ele. Mai mult, ei depind foarte mult de mijloacele de trai tradiționale, cum ar fi agricultura, care sunt incredibil de vulnerabile la evenimentele legate de climă. Această combinație de izolare, dependență economică de pământ și infrastructură limitată face ca aceste grupuri să fie deosebit de susceptibile la impactul taifunurilor, inundațiilor și altor dezastre legate de climă.
Împuternicirea acestor comunități vulnerabile este esențială – nu numai în ceea ce privește furnizarea de ajutor imediat, ci și pentru a le permite să se reconstruiască și să se recupereze într-un mod durabil. Cunoștințele, tradițiile și practicile locale sunt de neprețuit, dar trebuie combinate cu strategii moderne de pregătire pentru dezastre pentru a crea comunități rezistente, autosuficiente, care să poată răspunde eficient înainte de sosirea ajutorului extern.
Reziliența nu se referă doar la infrastructura fizică; este și despre sistemele sociale și economice. Pentru comunități precum cele din nordul Vietnamului, construirea rezilienței înseamnă dezvoltarea unor sisteme de avertizare timpurie, crearea de rețele de comunicații mai bune și formarea localnicilor în pregătirea și răspunsul la dezastre. De asemenea, înseamnă să ne asigurăm că guvernele și organizațiile locale au resursele și cunoștințele de care au nevoie pentru a-și sprijini oamenii. Consolidarea acestor sisteme poate reduce impactul imediat al unui dezastru, salvând vieți și păstrând mijloacele de trai.
Cu toate acestea, este esențial să recunoaștem că redresarea și dezvoltarea trebuie abordate ținând cont de cultura locală, tradițiile și provocările specifice generate de schimbările climatice. Restaurarea mijloacelor de trai și reconstrucția infrastructurii, cum ar fi drumurile și podurile, sunt pași vitali, dar procesul nu poate fi limitat la simpla ridicare de noi facilități sau relocarea comunităților. Orice eforturi de reconstrucție trebuie să țină cont de contextele culturale și istorice ale zonelor afectate. Comunitățile minoritare etnice, de exemplu, au tradiții adânc înrădăcinate legate de pământ și orice dezvoltare trebuie să respecte și să integreze aceste tradiții pentru a se asigura că soluțiile sunt durabile și semnificative.
Procesul de reconstrucție trebuie să implice voci locale, asigurându-se că comunitățile au un cuvânt de spus în modul în care mediile lor sunt restaurate. Impunerea soluțiilor externe fără a lua în considerare relațiile de lungă durată dintre oameni și pământul lor riscă să-i înstrăineze pe cei mai afectați. În plus, impactul schimbărilor climatice, cum ar fi modelele meteorologice modificate și dezastrele naturale, necesită ca noua infrastructură să fie proiectată având în vedere reziliența. Aceasta înseamnă adaptarea practicilor tradiționale acolo unde este necesar, păstrând în același timp integritatea culturală.
Taifunul Yagi a fost un memento dur al nevoii stringente de cooperare globală în combaterea schimbărilor climatice. Ajutorul internațional este indispensabil pentru a ajuta țările să se recupereze după dezastre de această amploare, iar sprijinul pentru Vietnam în urma taifunului a fost atât încurajator, cât și necesar. Cu toate acestea, colaborarea internațională nu ar trebui să se oprească la ajutor de urgență. Trebuie să se extindă la construirea rezilienței pe termen lung în comunitățile cele mai vulnerabile.
Aici intersecția dintre sprijinul global și abilitarea locală devine critică. În timp ce cadrele și resursele globale sunt necesare pentru a aborda cauzele fundamentale ale schimbărilor climatice și pentru a oferi ajutor imediat în caz de dezastre, comunitățile locale trebuie să fie echipate cu instrumente, cunoștințe și resurse pentru a se proteja. Cu cât comunitatea este mai vulnerabilă – cum ar fi grupurile minoritare etnice și cei care trăiesc în regiuni îndepărtate, muntoase – cu atât este mai mare nevoia de împuternicire.
Devastarea cauzată de taifunul Yagi este un exemplu serios al provocărilor aduse de schimbările climatice. Pe măsură ce frecvența și gravitatea dezastrelor legate de climă continuă să crească, la fel crește și urgența răspunsului nostru. Lecțiile învățate din acest dezastru întăresc importanța împuternicirii comunităților locale, în special a celor mai vulnerabile, pentru a deveni rezistente și autosuficiente în fața acestor provocări.
Cu toate acestea, este la fel de important să recunoaștem că eforturile de dezvoltare și reconstrucție trebuie abordate ținând cont de tradițiile locale și de impactul pe termen lung al schimbărilor climatice. Reconstrucția nu înseamnă doar construirea de noi facilități, ci și crearea de soluții care respectă valorile culturale și abordează vulnerabilitățile exacerbate de schimbările climatice.
Combinând cooperarea internațională cu responsabilizarea locală atentă, sensibilă din punct de vedere cultural, ne putem pregăti mai bine pentru impactul inevitabil al schimbărilor climatice și ne putem crea un viitor mai rezistent pentru toți. Numai prin această abordare dublă putem spera să protejăm comunitățile vulnerabile și să ne asigurăm că nu doar supraviețuiesc următorului dezastru, ci prosperă în fața acestuia.
Un ghid pentru anticipare: Instrumente și metode de scanare a orizontului și previziune
Raportul ISC-UNEP include o analiză cuprinzătoare a instrumentelor și metodelor existente de scanare a orizontului și previziune, precum și o reflecție asupra evoluției previziunii.
Uniți în știință: reporniți acțiunea climatică
ISC a contribuit la un nou raport al Organizației Meteorologice Mondiale privind necesitatea urgentă de acțiuni climatice care trebuie repornit la Summit-ul viitorului al Națiunilor Unite din septembrie.
Legendă foto: Casele tradiționale Lang Nu (Nu Village) au fost aproape complet distruse de taifunul Yagi (Credit: Vnexpress.net)
Declinare a responsabilităţii
Informațiile, opiniile și recomandările prezentate în blogurile noastre de invitați sunt cele ale colaboratorilor individuali și nu reflectă neapărat valorile și convingerile Consiliului Internațional de Știință
Citiți mai multe despre șase ateliere de consiliere științifică care vor fi ghidate de INGSA-Asia în 2025 
Citiți mai multe despre experții ISC conduc soluții bazate pe știință pentru tratatul de poluare cu plastic 
Citiți mai multe despre Monitorizarea poluării cu plastic: elemente cheie pentru un cadru bazat pe știință pentru un tratat global privind materialele plastice 