Această colecție de comentarii făcute de experți în interfața științei și drepturilor omului oferă o varietate de perspective și un context suplimentar asupra ISC-ului.interpretarea dreptului de a participa și de a beneficia de știință' – o piatră de hotar importantă pentru promovarea drepturilor și obligațiilor asociate științei.
Interpretarea propusă de ISC pentru înțelegerea dreptului la știință ca drept de a participa și de a beneficia de știință vine într-un moment critic.
Astăzi, cu cât se investește multă speranță în soluții bazate pe știință pentru a răspunde numeroaselor provocări cu care se confruntă umanitatea și planeta, prea puțină atenție continuă să fie acordată dimensiunilor științei privind drepturile omului.
Cu toate acestea, știința nu poate produce rezultate pozitive de lungă durată decât dacă este condusă într-un cadru al drepturilor omului care integrează pe deplin importanța dreptului la știință și care asigură atât participarea, cât și accesul, într-un context în care se înțelege că știința face parte din cultură.
Prin urmare, dreptul oricărei persoane de a participa la viața culturală include dreptul fiecărei persoane de a participa la progresul științific și la deciziile privind direcția acestuia. Indivizii și grupurile atrag din toate resursele culturale, inclusiv din resursele științifice, pentru a se dezvolta, amenajând astfel de resurse într-un mod care le este foarte specific, inclusiv pentru a-și exprima viziunile, pentru a le influența condițiile de viață sau pentru a depăși un calvar. Prin astfel de resurse oamenii pot aspira la un viitor mai bun identificând elementele pe care le consideră esențiale pentru o viață demnă.
Dreptul de a participa la știință ca drept al omului înseamnă că toți indivizii, fără discriminare, sunt deținători de drepturi, totuși cu diferite modalități de participare. Știința este cu siguranță un domeniu în care expertiza ar trebui să prevaleze și experților trebuie să li se garanteze participarea și spațiul pentru a-și face auzite opiniile. Cercul de experți care au sporit participarea, totuși, nu este atât de exclusivist ca înainte și experții nu sunt singurii care au dreptul de a participa la știință.
Astfel, este necesar să se revizuiască și să se îmbunătățească în mod continuu înțelegerea a ceea ce este știința, a prejudecăților și a punctelor moarte ale acesteia, cine stă la masă pentru a decide direcția ei, ce dovezi științifice trebuie să informeze luarea deciziilor, cine beneficiază și cine suferă de pe urma științifice. progrese și modul de atenuare a riscurilor.
Acest lucru este crucial pentru popoarele marginalizate, în special pentru popoarele indigene. Ar trebui să se acorde atenție cuvenită diversității științifice, recunoscând că cunoștințele științifice sunt produse de comunități care sunt situate istoric și cultural. Aceasta înseamnă înțelegerea științelor la plural, din diverse tradiții și medii culturale, în diferite limbi și să urmeze diverse moduri de cercetare și purtate de o varietate de comunități științifice sau epistemice, de la cele foarte locale la cele interculturale.
Sublinierea că dreptul la știință include atât participarea, cât și accesul, așa cum o face interpretarea ISC, este aliniată cu poziția Comitetului ONU pentru Drepturi Economice, Sociale și Culturale. Comitetul s-a îndepărtat de la o interpretare restrictivă a articolului 15 din Pactul Internațional cu privire la Drepturile Economice, Sociale și Culturale, concentrându-se pe profitarea de beneficiile progresului științific și a aplicațiilor acestuia. După cum a confirmat în 2020 în Comentariul său general 25, dreptul protejat în articolul 15 este dreptul de a participa și de a se bucura de beneficiile progresului științific, atât în ceea ce privește cunoașterea, cât și aplicarea.
Dacă oamenii trebuie să fie principalii beneficiari ai proceselor de dezvoltare durabilă și o astfel de dezvoltare să fie sensibilă din punct de vedere cultural, autodeterminată și condusă de comunitate, ei trebuie să fie considerați participanți deplini la știință și nu simpli beneficiari. Accesul și participarea la știință sunt dimensiuni interdependente.
Salut interpretarea ISC, care reamintește aceste elemente într-un mod simplu. Acesta dezvăluie conținutul dreptului la știință și poate fi folosit ca un instrument util în conversațiile cu statele și alte părți interesate asupra elementelor pe care trebuie să le respecte, să le protejeze și să le îndeplinească.
Alexandra Xanthaki, Raportor Special al ONU în domeniul drepturilor culturale
Consiliul Internațional de Știință (ISC) a lansat interpretarea sa a „dreptul de a participa și de a beneficia de știință”, oferind un cadru clar pentru înțelegerea acestui drept fundamental.
Interpretarea subliniază obligațiile și responsabilitățile cheie necesare pentru a asigura accesul universal la știință și cunoștințele științifice, subliniind totodată protecția libertăților științifice și promovarea educației. Aliniat cu principiile ISC ale libertății și responsabilității în știință, acesta întărește viziunea științei ca un bun public global.
Dreptul la știință
Consiliul Internațional de Știință consideră că există un drept uman universal de a participa și de a se bucura de beneficiile științei și că este responsabilitatea guvernelor să creeze și să susțină oportunitățile cetățenilor de a folosi acest drept.
Dreptul la științăDeclinare a responsabilităţii
Informațiile, opiniile și recomandările prezentate în blogurile noastre de invitați sunt cele ale colaboratorilor individuali și nu reflectă neapărat valorile și convingerile Consiliului Internațional de Știință
Citiți mai multe despre Avansarea dreptului la știință: un apel pentru protecție juridică și participare incluzivă
Citiți mai multe despre Responsabilitățile societale ale colaborărilor științifice dintre oamenii de știință și organizațiile pentru drepturile omului
Citiți mai multe despre Dreptul de a participa la știință
