Înregistrează-te

Închiderea decalajelor de capacitate plastică: acțiuni bazate pe știință pentru acorduri eficiente

Amila Abeynayaka (Cercetator în domeniul politicilor privind consumul și producția durabile la IGES) și Simon Høiberg Olsen (Cercetator principal în domeniul politicilor la IGES) aruncă lumină asupra limitărilor cu care se confruntă țările din Asia și Pacific în monitorizarea activă a materialelor plastice și a substanțelor chimice asociate plasticului - împiedicând eficacitatea oricărui instrument viitor obligatoriu din punct de vedere juridic privind poluarea cu plastic.

Acest blog face parte dintr-o serie pentru ISC privind poluarea cu plastic și A doua sesiune a Comitetului interguvernamental de negociere privind poluarea cu plastic.


Plasticul a jucat un rol important pentru dezvoltarea umană. Cu toate acestea, gestionarea corectă a acestuia – în special la sfârșitul ciclului său de viață – nu a egalat rata de consum. Ca urmare, poluarea cu plastic s-a înrăutățit rapid la nivel mondial, cu efecte negative asupra oamenilor și naturii. Acest lucru trebuie abordat, iar comunitatea globală se întrunește acum pentru a stabili detaliile unui viitor acord privind poluarea cu plastic. În ceea ce privește implementarea, există mai multe lacune de capacitate într-un astfel de tratat privind materialele plastice, iar eliminarea acestor lacune necesită un efort al mai multor părți interesate. În acest sens, comunitatea științifică joacă un rol important în contribuția la îmbunătățirea datelor și a capacităților de monitorizare înaintea unui viitor tratat cu materiale plastice.

În procesul de stabilire a unui instrument obligatoriu din punct de vedere juridic la nivel internațional pentru a reduce poluarea cu plastic, comunitatea științifică este într-un dialog privind schimbarea sistemelor pentru a aborda cauzele poluării cu plastic. Astfel de sisteme trebuie în mod necesar să abordeze atât oferta, cât și cererea, combinând reducerea utilizării problematice și inutile a plasticului cu o transformare a pieței către circularitatea materialelor plastice. Acest lucru poate fi realizat prin accelerarea a trei schimbări cheie – reutilizare, reciclare, reorientare și diversificare – și acțiuni pentru a face față moștenirii poluării cu plastic.”[1]. Înțelegerea situației actuale și urmărirea progresului necesită monitorizare și date de-a lungul întregului ciclu de viață al plasticului. Monitorizarea și raportarea la nivel național și subnațional sunt esențiale pentru implementarea eficientă a oricărui instrument obligatoriu din punct de vedere juridic pentru a reduce poluarea viitoare cu plastic. Cu toate acestea, în acest moment, mai multe țări în curs de dezvoltare din Asia și Pacific se confruntă cu limitări în capacitatea lor de a monitoriza și genera materiale plastice și substanțe chimice legate de plastic.

Unele dintre aceste limitări includ:

  • Lipsa infrastructurii: Multe țări în curs de dezvoltare din Asia ar putea să nu aibă infrastructura necesară pentru monitorizarea și raportarea cuprinzătoare a produselor din plastic de-a lungul lanțului valoric și a poluării. Aceasta include facilități limitate de laborator, echipamente analitice și personal instruit. Infrastructura insuficientă împiedică colectarea, analiza și interpretarea datelor de monitorizare.[2],[3]
  • Resurse financiare limitate: Constrângerile financiare pot împiedica stabilirea și menținerea programelor de monitorizare și raportare. Achiziționarea de echipamente avansate de monitorizare, efectuarea de eșantionări regulate și analizarea probelor pot fi costisitoare. În plus, resursele financiare limitate pot restricționa alocarea de fonduri pentru eforturile de monitorizare și raportare, ceea ce duce la colectarea și analiza inadecvate a datelor. Acești factori afectează negativ disponibilitatea datelor FAIR (găsibile, accesibile, interoperabile și reutilizabile).[4],[5]
  • Expertiza tehnica si instruire: Poate fi disponibilă limitată de oameni de știință, tehnicieni și cercetători calificați cu experiență în monitorizarea plasticului. Pentru a elimina aceste lacune de cunoștințe, ar fi necesare cunoștințe tehnice și programe de formare pentru a dezvolta metodologii standardizate, interpretare precisă a datelor și strategii eficiente de monitorizare.
  • Gestionarea și partajarea datelor: Monitorizarea și raportarea eficientă necesită sisteme robuste de gestionare a datelor pentru a stoca, analiza și partaja informații. Cu toate acestea, multe țări în curs de dezvoltare ar putea să nu aibă infrastructura și procedurile pentru gestionarea eficientă a datelor. În plus, platformele și protocoalele inadecvate de partajare a datelor pot împiedica colaborarea și dezvoltarea unor programe cuprinzătoare de monitorizare.
  • Conștientizare și educație limitate: Conștientizarea și educarea publicului cu privire la poluarea cu plastic și impactul acesteia pot fi limitate în unele țări asiatice în curs de dezvoltare. Acest lucru poate duce la o lipsă de implicare și participare din partea comunităților locale la eforturile de monitorizare.
  • Cadre de reglementare: Cadrele de reglementare slabe sau inadecvate pot împiedica aplicarea politicilor și reglementărilor legate de monitorizarea poluării cu plastic. Țările în curs de dezvoltare ar putea să nu aibă o legislație cuprinzătoare și mecanisme de aplicare, ceea ce face dificilă monitorizarea și controlul eficient al utilizării și eliminării materialelor plastice.
  • Amploarea și diversitatea poluării cu plastic: Țările în curs de dezvoltare din Asia se confruntă adesea cu provocări semnificative din cauza amplorii și diversității poluării cu plastic. Regiunile de coastă, sistemele fluviale și zonele urbane dens populate pot fi afectate în mod deosebit. Monitorizarea siturilor atât de extinse și a diverselor surse de poluare necesită resurse substanțiale și capacități logistice.

Remedierea acestor lacune și limitări necesită o abordare cu mai multe fațete, inclusiv consolidarea capacităților, investiții în infrastructură și tehnologie, dezvoltarea politicilor și campanii de conștientizare a publicului. Colaborarea internațională și schimbul de cunoștințe între țări și organizații pot juca, de asemenea, un rol crucial în sprijinirea eforturilor de monitorizare în țările asiatice în curs de dezvoltare. În plus, comunitatea științifică are un potențial important de a contribui în mod eficient la depășirea limitărilor de mai sus. Aceste roluri includ următoarele:

  1. Cercetare și dezvoltare pe partea din amonte a ciclului de viață al materialelor plastice: materialele plastice și substanțele chimice aferente plasticului trebuie identificate și raportate de-a lungul lanțului valoric. Chiar dacă țările în curs de dezvoltare nu sunt mari producători de plastic, ele importă produse din plastic și peleți și, de asemenea, importă deșeuri de plastic din alte țări. În acest context, datele despre produsele din plastic în sine sunt cruciale pentru a asigura sănătatea, siguranța și reciclabilitatea bunurilor. Acest lucru necesită date adecvate[6]. Apoi, monitorizând partea din aval (etapa de sfârșit de viață), este nevoie de mai multe cercetări științifice pentru a înțelege mai bine sursele, soarta, expunerea și efectele poluării cu plastic și ale substanțelor chimice asociate plasticului în mediu. Comunitatea științifică poate investiga prezența și concentrațiile de substanțe chimice legate de plastic în corpurile de apă, sol, aer și biotă. Dobândirea de cunoștințe empirice despre comportamentul și impactul poluării cu plastic va fi necesară pentru a putea informa deciziile de politică și pentru a dezvolta strategii eficiente de monitorizare.
  2. Sprijin de dezvoltare și adaptare a metodei: Comunitatea științifică poate dezvolta metodologii și protocoale standardizate pentru monitorizarea și raportarea plasticului și a substanțelor chimice legate de plastic. Aceasta include tehnicile disponibile de colectare a probelor, metodele analitice și procedurile de asigurare a calității care trebuie adoptate pe scară largă la nivel global. Comunitatea științifică ar trebui, de asemenea, să ia în considerare dezvoltarea tehnologiilor și instrumentelor inovatoare de monitorizare și raportare, cum ar fi senzori și tehnici de teledetecție, pentru a îmbunătăți capacitățile de monitorizare în setări cu resurse limitate.
  3. Dezvoltarea capacităților și formare: Comunitatea științifică poate juca un rol crucial în dezvoltarea capacităților prin furnizarea de formare și transfer de cunoștințe cercetătorilor, tehnicienilor și factorilor de decizie locali. Aceasta poate implica organizarea de ateliere, seminarii și programe de formare pentru a îmbunătăți abilitățile tehnice legate de monitorizarea și raportarea plasticului. Prin construirea capacității locale, oamenii de știință pot împuternici părțile interesate locale să desfășoare în mod independent activități de monitorizare, să analizeze datele și să interpreteze rezultatele.
  4. Analiza și Interpretarea Datelor: Comunitatea științifică deține capacitățile necesare pentru analiza și interpretarea datelor, permițând monitorizarea și analiza datelor și generarea de perspective bazate pe fapte. Astfel de activități vor fi importante pentru identificarea tendințelor, punctelor fierbinți și modelelor de poluare cu plastic și pentru evaluarea riscurilor asociate cu substanțele chimice legate de plastic. De asemenea, comunitatea științifică poate ajuta factorii de decizie politică și autoritățile relevante să înțeleagă mai bine importanța datelor de monitorizare necesare pentru luarea unor decizii informate de atenuare a poluării cu plastic.
  5. Sprijin și advocacy pentru politici: Comunitatea științifică poate contribui la dezvoltarea politicilor și eforturile de advocacy prin furnizarea de dovezi științifice și recomandări. Aceștia se pot implica în mod activ cu factorii de decizie, agențiile guvernamentale și organizațiile neguvernamentale pentru a crește gradul de conștientizare cu privire la impactul poluării cu plastic asupra mediului și asupra sănătății. Pledând pentru politici și reglementări bazate pe dovezi, comunitatea științifică poate contribui la formularea de strategii eficiente de monitorizare și gestionare a poluării cu plastic.

În concluzie, comunitatea științifică are un rol crucial în dezvoltarea capacității de monitorizare și raportare a plasticului și a substanțelor chimice asociate plasticului în țările în curs de dezvoltare din Asia și nu numai. Expertiza lor în cercetare, dezvoltarea metodelor, consolidarea capacităților, analiza datelor și sprijinul politicilor este esențială pentru abordarea provocărilor asociate cu poluarea cu plastic și pentru promovarea soluțiilor durabile, inclusiv contribuții la politici bazate pe știință. Rolul comunității științifice va fi important în dezvoltarea unui tratat global solid pentru a combate poluarea cu plastic și pentru a informa acțiunile ulterioare de implementare. Recomandările de mai sus ar trebui luate în considerare înaintea oricărui acord pentru a se asigura că capacitățile necesare pentru implementarea efectivă sunt puse în aplicare odată ce un acord politic a fost realizat.


[1] UNEP Închiderea robinetului: Cum poate lumea să pună capăt poluării cu plastic și să creeze o economie circulară. https://www.unep.org/resources/turning-off-tap-end-plastic-pollution-create-circular-economy 

[2] Abeynayaka și colab., (2022). Raport de evaluare a nevoilor de formare (TNA): spre monitorizarea microplasticului și măsuri de politică bazate pe dovezi în Sri Lanka. https://www.iges.or.jp/en/pub/tna-sri-lanka/en

[3] Kieu Le și colab., (2022). Raport de evaluare a nevoilor de formare (TNA): spre monitorizarea microplasticului și măsuri de politică bazate pe dovezi în Vietnam. https://www.iges.or.jp/en/pub/tna-vietnam/en

[4] Jenkins, Tia și colab. „Starea actuală a datelor de cercetare privind poluarea cu microplastic: tendințe în disponibilitate și surse de date deschise.” Frontiers in Environmental Science (2022): 824.

[5] Wilkinson, MD, Dumontier, M., Aalbersberg, IJ, Appleton, G., Axton, M., Baak, A. și colab. (2016). Principiile directoare FAIR pentru managementul și administrarea datelor științifice. Sci. Data 3, 160018. doi:10.1038/sdata.2016.18

[6] UNEP Închiderea robinetului: Cum poate lumea să pună capăt poluării cu plastic și să creeze o economie circulară. https://www.unep.org/resources/turning-off-tap-end-plastic-pollution-create-circular-economy 

Vă rugăm să activați JavaScript în browser pentru a completa acest formular.

Fiți la curent cu buletinele noastre informative


Imagini de Tim Mossholder on Unsplash.

Salt la conținut